This is not the document you are looking for? Use the search form below to find more!

Report home > Education

Situatia la nivelul Romaniei

0.00 (0 votes)
Document Description
Situatia la nivelul Romaniei
File Details
  • Added: January, 14th 2011
  • Reads: 216
  • Downloads: 7
  • File size: 751.27kb
  • Pages: 6
  • Tags: ub, bacau, caig
  • content preview
Submitter
  • Name: Ilie
Embed Code:

Add New Comment




Related Documents

Probleme energetice ale lumii contemporane - Situatia la nivelul Romaniei

by: Ilie, 6 pages

Probleme energetice ale lumii contemporane - Situatia la nivelul Romaniei

Probleme energetice ale lumii contemporane - Situatia la nivel mondial

by: Ilie, 5 pages

Probleme energetice ale lumii contemporane - Situatia la nivel mondial

Situatia la nivel mondial

by: Ilie, 5 pages

Situatia la nivel mondial

A Break Even Analysis and Potential Profitability of a Proposed Residential Development within the City of La Crosse, Wisconsin USA

by: shinta, 7 pages

A break-even analysis was conducted on a proposed residential subdivision development for a 79-acre farmstead on the southern fringe of La Crosse, Wisconsin USA. Potential profitability ...

Comerciantes en la red

by: Gabo, 3 pages

Comerciantes en la red

la high 61

by: danielle, 6 pages

la class of 1961

Shangri La Hotel Bangkok & Chi Spa

by: zizasia, 6 pages

Discover a riverside oasis at the Shangri La Hotel Bangkok overlooking the Chao Phraya River. A 5 Star Bangkok hotel renowned for its Service, Location, Restaurants & the Chi Spa; a sensory ...

La ronde 2000

by: La ronde 2000, 4 pages

carte de la ronde 2000

La ronde 2004

by: La ronde 2004, 2 pages

carte la ronde 2004

Amrapali La Residentia Noida Ext- 9582870000

by: noidarealty, 3 pages

“Amrapali La Residentia “ in Noida Extension provides luxurious apartments . Call 9582870000 for 2/3 bedroom apartments of varying sizes and upfront discount.

Content Preview



Ȋn cadrul strategiilor sale naţionale pentru
creşterea
eficienţei
energetice
şi
valorificarea
resurselor
energetice
regenerabile (RES), ţinta României este de a
reduce intensitatea energiei primare şi
creşterea ponderii energiei electrice produse
din resurse regenerabile ȋn consumul
naţional brut de energie electrică. Aceste
obiective sunt realizabile numai prin
investiţii semnificative ȋn reabilitatea, upgradarea şi modernizarea capacităţilor de producţie, ȋn
extinderea/ȋmbunatăţirea reţelelor de transport şi distribuţie, ȋn echipamente de eficientizare a
energiei la consumatorul final şi ȋn protejarea mediului.

Începând cu anul 2005, legea prevede cote obligatorii de Energie Regenerabilă pe care
furnizorii de energie electrică trebuie să le furnizeze consumatorilor deserviți, de la 0,7%
în 2005 până la 8,4% în 2010. România dispune de un important potenţial exploatabil al
resurselor regenerabile de energie (hidro 40.000 GWh/an din care 6000 GWh/an pentru
microhidro, 23000GWh/an – vânt, 60 GJ/an – energie solară termică, 1200GWh/an – energie
solară pentru aplicaţii fotovoltaice, 318×106 GJ/an - biomasa, 7×106 GJ/an – energie
geotermală), distribuite ȋn diferite zone ale ţării.

Resursele regenerabile de energie au un potenţial energetic important, iar gradul lor de
disponibilitate este mai mare decât al combustibililor convenţionali ȋn anumite zone. Utilizarea
lor trebuie făcută pe baza a trei premise importante: accesibilitate, disponibilitate şi
acceptabilitate. Principalele resurse energetice regenerabile din România sunt biomasa,
resursele eoliene, resursele de energie solară
pentru aplicaţii termice precum şi resursele
geotermale. Până ȋn prezent, valorificarea
acestor tipuri de resurse regenerabile nu este
semnificativă. Resursele eoliene, solare,

biomasa
şi biocombustibilii, resursele
geotermale ar putea fi mai intens utilizate, ȋn acelaşi timp continuând valorificarea resurselor
hidro, care au avantajul de a genera energie la preţuri competitive.

„Viaţa înseamnă energie, iar energia înseamnă schimbare şi mobilitate”.
Potenţialul energetic al surselor regenerabile de energie din România este prezentat in
tabelul nr. 1. Deşi consumul a depăşit 5000 mii tep ȋn 2008, valorificarea potenţialului de energie
din surse regenerabile este ȋn România ȋn prezent ȋn fază incipientă, ponderea cea mai importantă
ȋn total având-o lemnele de foc, respectiv energia regenerabilă cea mai uşor de obţinut şi folosit.

Tabel nr. 1 Potenţialul naţional al surselor regenerabile
Sursa
Potenţial anual
Aplicaţie
60 PJ/an
Energie termică
Energie solară
1,2 TWh
Energie electrică
Energie eoliană
23 TWh
Energie electrică

36 TWh

Energie electrică
Energie hidro
3,6 TWh
318 PJ
Energie termică
Biomasa şi biogaz
Energie electrică
Energie biotermală
7 PJ
Energie termică
(1 TW•h = 3,6 PJ)


Harta repartizării potenţialului de resurse regenerabile pe teritoriul României este
prezentată în figura nr.1.


Figura nr.1 Harta potenţialului de resurse regenerabile
Legenda:
VIII. Câmpia de Sud (biomasă, energie
I. Delta Dunării (energie solară);
geotermală şi solară).
II. Dobrogea (energie solară şi eoliană);
III. Moldova (câmpie şi podiş - microhidro,
energie eoliană şi biomasă);
IV. Munţii Carpaţi (biomasă, microhidro):

IV.1. – Carpaţii de Est;

IV.2. – Carpaţii de Sud;

IV.3. – Carpaţii de Vest.
V. Podişul Transilvaniei (microhidro);
VI. Câmpia de Vest (energie geotermală);
VII. Subcarpaţii (biomasă, microhidro):


VII.1. – Subcarpaţii Getici;
Sursa: MEF

VII.2. – Subcarpaţii de Curbură;


VII.3. – Subcarpaţii Moldovei.

Utilizarea surselor regenerabile de energie are un impact semnificativ asupra sistemului
electroenergetic naţional, fiind necesare:
- studii privind impactul penetrării energiei eoliene în reţeaua electrică de transport şi
distribuţie (110 kV şi mai sus), în diferite scenarii, ȋn reţelele din Dobrogea şi
Moldova;
- dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuite ȋn concept de smart grid – reţea
electrică inteligentă;
- dezvoltarea pieţei de capacităţi pentru contracararea şi/sau limitare efectelor negative
ale variabilităţii necontrolabile a energiei eoliene;
- estimarea necesităţilor de modernizare şi dezvoltare a reţelelor în condiţiile generării
distribuite de electricitate din eoliene, microhidro şi prin cogenerare utilizând
biomasă.
Utilizarea eficientă a energiei
Unul dintre elementele prioritare a strategiei energetice ȋl constituie îmbunătăţirea
eficienţei energetice. Creşterea eficienţei energetice are o contribuţie majoră la realizarea
siguranţei alimentării, durabilităţii şi competitivităţii.
Reducerea cererii de energie prin creşterea eficienţei energetice reprezintă o politică de
câştig, care pe lângă economisirea resurselor energetice primare conduce şi la reducerea
emisiilor cu efect de seră.


Indicatorul sintetic reprezentativ privind eficienţa de utilizare a energiei la nivel naţional
este intensitatea energetică, respectiv consumul de energie pentru a produce o unitate de Produs
Intern Brut. Intensitatea energetică primară a României a fost de 0,441 tep/1000E în anul 2006 şi
de 0,158 tep/1000E ţinând cont de paritatea puterii de cumpărare. (tep - o tonă echivalent petrol
= unitate de măsură a energiei)

Figura nr. 2 Intensitatea energiei primare ȋn anul 2005


Intensitatea energiei primare in 2005
(tep/1000E)
Curs de Schimb


Paritatea Puterii de

Cumpărare

0.492
0.384


0.225
0.218
0.161 0.161
0.149 0.156




România
NM10
UE25
UE15






Sursa: National Energy Data Services

„Viaţa înseamnă energie, iar energia înseamnă schimbare şi mobilitate”.

UE-25 înseamnă toate statele membre care formau UE înainte de 1 ianuarie 2007:
Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia,
Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Republica
Cehă, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

UE-15 reprezintă ţările care făceau deja parte din UE, înaintea extinderii de la 1 mai
2004: Belgia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Finlanda, Luxemburg, Italia, Olanda, Germania,
Irlanda, Grecia, Danemarca, Austria, Portugalia şi Suedia.

Utilizarea eficientă a energiei reprezintă o componentă esenţială a dezvoltării durabile.
Mecanismele economiei de piaţă (ale pieţei energiei, în particular) pot fi incapabile să determine
pe termen lung o orientare fermă spre utilizarea eficientă a energiei. Este necesară intervenţia
factorilor de decizie la nivel naţional şi elaborarea unor măsuri de politică energetică, încadrate
într-o strategie pe termen lung. Aceste măsuri trebuie să orienteze ferm consumatorii spre măsuri
de eficienţă.

Producţia şi consumul de energie
Producţia de energie electrică din
Procentaj Procentaj Procentaj Procentaj
resurse regenerabile de energie (ȋn Combustibil
2007
2006
2005
2004
cea mai mare parte, energie Cărbune
41,69 %
39,57 %
35,80 %
37,55 %
produsă ȋn centrale hidroelectrice Gaze naturale 17,42 % 16,69 % 14,07 % 16,01 %
cu putere instalată mai mare de 10 Păcură
1,11 %
1,83 %
2,68 %
3,26 %
MW) reprezintă aproximativ 35% Nuclear
13,10 %
9,20 %
9,59 %
10,07 %
din totalul producţiei de energie Hidroelectric 25,80 %
32,02 %
37,11 %
31,61 %
electrică din România raportată ȋn Alte
surse
convenționale 0,89 %
0,68 %
0,75 %
1,50 %

2005.
Tabel nr.3 Procentajele producției de energie electrică în România

Deşi există un potenţial semnificativ de resurse hidroenergetice disponibil şi acestea au
fost valorificate pe scară largă, o mare parte a capacităţilor de producţie ȋn acest domeniu
prezintă un grad avansat de uzură şi trebuie modernizate.

Producția de energie electrică a României a fost de aproximativ 64,7 TWh în anul 2008,
cu 5,5% mai mult decât ȋn anul precedent. Cărbunele este principala sursă pentru producerea
energiei, cu o pondere de 42,5% din total, la fel de mare ca și în 2007. Consumul de energie este
în general exprimat în tep (tone echivalent petrol).

Ȋn anul 2009, consumul de energie electrică al României s-a ridicat la 55,19 TWh.





„Viaţa înseamnă energie, iar energia înseamnă schimbare şi mobilitate”.
Figura nr. 3 Consumul de energie la nivelul Figura nr. 4 Consumul de energie la nivel
utilizatorului final



naţional

40%
28% 32%

Sursa: Planul de Acţiune pentru Eficienţa Energetică

Este de remarcat decuplarea creşterii PIB
de creşterea consumului de energie primară,
datorată atât restructurării economice cât şi
ȋmbunătăţirii modului de utilizare a
energiei. Analizând structura consumului,
se constată o distribuţie echilibrată ȋntre
gaze naturale (36,4%), ţiţei şi derivaţi
Figura nr. 5 Structura consumului de energie
petrolieri (25,1%) şi cărbune (22,4%).
primară ȋn anul 2005 (TOTAL 40,5 mil.tep)


Concluzii
România deţine un potenţial semnificativ de surse regenerabile de energie;
Acest potenţial este practic neutilizat, cu excepţia potenţialului hidro pentru SRE
(utilizare circa 50 %) şi biomasa pentru încălzire individuală;
Sistemul de promovare existent pentru SRE prin certificate verzi începe să-şi arate
atractivitatea pentru noi investiţii;
Sistemul de promovare existent pentru SRE urmează a fi perfecţionat;
Este necesară stabilirea de mecanisme de promovare pentru producerea de energie
termică şi frig din surse regenerabile.

Bibliografie
1. Carmen Zaharia - Energia şi mediul, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi 2004
2. Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 – 2020
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energia_electric%C4%83_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia


„Viaţa înseamnă energie, iar energia înseamnă schimbare şi mobilitate”.
Candidat: Anchidin Cristina-Ionela
Grupa: 641

Download
Situatia la nivelul Romaniei

 

 

Your download will begin in a moment.
If it doesn't, click here to try again.

Share Situatia la nivelul Romaniei to:

Insert your wordpress URL:

example:

http://myblog.wordpress.com/
or
http://myblog.com/

Share Situatia la nivelul Romaniei as:

From:

To:

Share Situatia la nivelul Romaniei.

Enter two words as shown below. If you cannot read the words, click the refresh icon.

loading

Share Situatia la nivelul Romaniei as:

Copy html code above and paste to your web page.

loading